„Când vom ajunge la putere”. Promisiunea ascunsă a extremei drepte din România pentru viitorul țării

Articol elogios la adresa Dianei Șoșoacă în numărul din 7 – 21 februarie 2023, pe prima pagină a ziarului care se distribuie la chioșcuri de ziare din centrul Capitalei. Articol scris de Miron Manega, despre care scriam în articolul precedent
Al doilea articol elogios la adresa Dianei Șoșoacă, în același număr din 7 – 21 februarie 2023

Dacă în articolul precedent ne întrebam care sunt astăzi modelele extremei drepte și arătam că printre ele se numără senatorul Sorin Lavric, asemuit pe canalele dreptei radicale cu antisemitul pronazist A.C. Cuza, astăzi ne uităm la cazul senatoarei Diana Iovanovici-Șoșoacă. 

Senatoarea a devenit, la rândul ei, model pentru ultranaționaliștii antisemiți români. Vedem asta în penultimul număr al ziarului neolegionar Certitudinea, despre care scriam în articolul precedent. 

Șoșoacă e lăudată atât pentru că a recitat în diverse ocazii „Doina” necenzurată a lui Eminescu (varianta antisemită și xenofobă), cât și pentru intervenția ei din Parlament de Ziua Comemorării Holocaustului, când a făcut apologia voalată a lui Antonescu. 

Senatoarea a repetat clișeul folosit frecvent în discursurile antisemite și negaționiste conform căruia Antonescu ar fi salvat evreii, minimalizându-se astfel Holocaustul și ștergându-se responsabilitatea lui Antonescu și a autorităților române pentru sutele de mii de evrei uciși. 

Cazul Mircea Vulcănescu și reabilitarea criminalilor de război și a legionarilor

Pe 3 martie, extrema dreaptă și-a aniversat „martirul” Mircea Vulcănescu, sfidând nu doar decizia mult contestată, dar încă în vigoare, a unei instanțe comuniste din 1948, dar și pe cea a unei instanțe democrate din 2019, care respinge statutul de deținut politic pe care urmașii lui Vulcănescu l-au cerut, menținând efectele deciziei din 48. Sfidând legile în vigoare, alegem să repetăm mai degrabă faptele. 

Extrema dreaptă contemporană ȋși apăra așa-zișii „eroi” cu ȋnfocare, ștergând din istorie contribuția lor la ororile Holocaustului. 

Aceasta fie că vorbim de o implicare directă, fie indirectă – prin sădirea și legitimarea urii și violenței față de evrei sau romi. 

Mircea Vulcănescu, mareșalul Ion Antonescu, Nicolae Paulescu, Ion Gavrilă Ogoranu, Zelea Codreanu etc. sunt cu toții elogiați ca martiri. Ei sunt prezentați ca intelectuali sau conducători de seamă, faptele și vorbele lor extremiste și criminale fiind uitate precum ceva irelevant, secundar „geniului” politic, militar, intelectual.

Cazul bustului lui Mircea Vulcănescu și a schimbării numelui Liceului Tehnologic din Capitală a stârnit declarații și acțiuni pătimașe în rândul ultranaționaliștilor români. Atât la finalul lui 2022, cât și la începutul acestui an, ei au protestat față de încercările autorităților locale de respectare a legii privind înlocuirea bustului și a numelui liceului omonim, ambele aflate în București. 

Ce au în comun ultrașii ultranaționaliști cu fundamentaliștii ortodocși și senatorii AUR

Ȋn toată această apărare vehementă a lui Vulcănescu și-au dat mâna tot felul de grupuri, de la cel mai mărunt la cel mai ȋnalt nivel al statului. Grupuri de ultrași de extremă dreapta precum Camarazii și Honor et Patria (grupare care îl are printre fondatori pe George Simion, liderul AUR), organizații ortodoxe fundamentaliste precum Frăția Ortodoxă,

 » Mai multe informații aici…