După o ceartă publică, opoziţia din Turcia, formată din şase partide, l-a ales pe Kemal Kilicdaroglu pentru a fi candidatul său unic la alegerile prezidenţiale din 14 mai, însă unii spun că economistul în vârstă de 74 de ani nu are carisma necesară pentru a-l putea detrona pe actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan, care domină politica ţării de două decenii, relatează The Guardian.
Lider de cursă lungă al Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kilicdaroglu va încerca să fie o provocare pentru Recep Erdogan la alegerile de la mijlocul lunii mai, în ciuda criticilor potrivit cărora nu ar avea flerul politic şi carisma necesare pentru a contesta populismul lui Erdogan.
Kilicdaroglu a fost desemnat candidat la alegerile prezidenţiale din partea coaliţiei de opoziţie Alianţa Naţională, alcătuită de partidul său, CHP, împreună cu partidul naţionalist Iyi Parti (Partidul Bun) şi mai multe formaţiuni mai mici desprinse din Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan. Aceste partide s-au angajat să se unească pentru a-l răsturna de la putere pe Erdogan şi pentru a revizui schimbările legislative şi constituţionale care au marcat guvernarea sa, promiţând inclusiv revenirea ţării la un sistem parlamentar, şi nu prezidenţial.
Alegerile reprezintă o ocazie rară pentru opoziţie de a-l contesta pe Erdogan şi supremaţia partidului său AKP, mai ales în contextul în care cutremurele devastatoare de luna trecută, care au ucis peste 46 000 de persoane în Turcia, au stârnit furia populară pentru modul în care guvernul a răspuns la situaţia de dezastru, dar şi pentru faptul că a închis ochii la construcţii neconforme. Sondajele de opinie din săptămânile de după cutremur au arătat o uşoară scădere a popularităţii AKP şi o creştere a sprijinului pentru partidele de opoziţie, în principal CHP şi Partidul Bun.
ULTIMA ŞANSĂ PENTRU DEMOCRAŢIA TURCĂ?
Există, de asemenea, o îngrijorare generalizată că acest scrutin reprezintă ultima şansă de a păstra democraţia turcă şi de a împiedica alunecarea ţării mai departe spre un regim autocratic.
Anunţul că Kilicdaroglu va candida împotriva lui Erdogan a urmat după zile de dispute publice în cadrul alianţei opoziţiei. Meral Akşener, fost ministru de interne şi lider al Partidului Bun, a decis să părăsească alianţa opoziţiei, în perspectiva candidaturii lui Kilicdaroglu, dar ulterior a revenit asupra deciziei. Akşener a declarat că desemnarea lui Kilicdaroglu drept candidat prezidenţial al blocului opoziţiei riscă să ducă la un eşec total în alegeri, iar săptămâna trecută ceruse ca primarul Istanbulului, Ekrem İmamoglu, sau primarul Ankarei, Mansur Yavaş, să candideze în locul profesorului de economie.
Însă într-o răsturnare de situaţie dramatică, Akşener şi partidul său au revenit în coaliţia de opoziţie cu puţin timp înainte de reuniunea ce urma să anunţe candidatura lui Kilicdaroglu, după ce, se pare, a acceptat ca Imamoglu şi Yavaş să fie candidaţii comuni la funcţia de vicepreşedinte.
După anunţarea candidaturii sale, Kilicdaroglu a declarat că şefii fiecăruia dintre celelalte cinci partide din coaliţia de opoziţie vor deveni candidaţi la funcţia de vicepreşedinte împreună cu Imamoglu şi Yavaş,