Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: Trei direcţii de acţiune pentru o creştere economică sustenabilă

  1. Convergenta reala a avansat rapid, dar avem nevoie de mai multa convergenta si in interiorul Romaniei

Romania a avut in ultimele 2 decenii o convergenta reala foarte rapida, Produsul Inter Brut per capita la paritatea puterii de cumparare crescand de la 26.4% din media UE27 in anul 2000 la 74.2% in 2021, Romania avand astfel cea mai rapida crestere relativa a PIB/capita din Uniunea Europeana. De altfel, Romania a avut cu adevarat convergenta reala abia incepand cu anul 2000, primii 10 ani de tranzitie dupa 1989 fiind mai degraba un „deceniu pierdut” din aceasta perspectiva.

Romania avea in 2021 un PIB per capita la PPS mult mai mare decat Bulgaria (de care ne-am detasat semnificativ incepand cu 2007), dar mai mare chiar si fata de unele tari din zona euro (Grecia, Slovacia, Croatia – intrata in zona euro in 2023, Letonia) si foarte aproape de Ungaria, Portugalia sau Polonia.

Romania are deja un nivel al PIB/capita la PPS mai mare decat cel inregistrat in mai multe tari in momentul acceptarii aderarii lor la zona euro (spre exemplu, Croatia a aderat la zona euro in 2023 si avea in 2021 69.6% din media UE27, Slovacia a aderat in 2009 si avea in 2007 68% din media UE27, Estonia a aderat in 2011 si avea in 2009 un nivel de 69.2%, Letonia a aderat in 2014 si avea in 2012 61%, Lituania a aderat in 2015 si avea in 2013 un nivel de 74.1% din media UE27). Cu toate acestea, convergenta reala necesara pentru aderarea la zona euro, desi nu exista criterii formale din acest punct de vedere, trebuie judecata dupa mai multe aspecte, nu doar dupa nivelul PIB/capita. De altfel, experienta unor tari precum Grecia, Portugalia, Slovacia, Spania sau Italia, al caror PIB/capita la PPS a scazut in ultimii ani, ne arata ca nu exista nici o garantie ca avansul PIB/capita este pe o strada cu sens unic, regresele fiind posibile daca economia nu este suficient de pregatita si de competitiva.

De aceea, trebuie sa ne asiguram in primul rand ca avem o crestere economica sanatoasa si sustenabila pe termen lung si respectiv ca stimulam potentialul de crestere economica pe termen lung si nu creem doar „focuri de paie”.

In plus, trebuie sa ne preocupe nu numai convergenta economiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene, ci si convergenta in interiorul Romaniei, convergenta regionala. Din pacate, decalajele regionale de dezvoltare sunt foarte mari si s-au accentuat in timp. Raportul dintre judetul cu cel mai inalt PIB/capita (Bucuresti) si judetul cu cel mai mic PIB/capita (Vaslui) a fost de circa 5.8:1 in 2019 (anul cu cele mai recente date disponibile), in crestere de la 5:1 in 2000. De altfel, acest raport al Romaniei este printre cele mai ridicate din cadrul Uniunii Europene. Din 42 de judete, doar 15 au avut o dinamica mai rapida a PIB/capita la PPS decat media nationala in perioada 2000-2019, celelalte 27 avand o dinamica mai slaba,

 » Mai multe informații aici…