Ioan Dumitraşcu şi Elisa Cristea, Filip&Company: Standardul Due Diligence în materia sancţiunilor internaţionale

Aveţi dubii cu privire la încălcarea unor reglementări în materia sancţiunilor internaţionale? Atunci trebuie să vă asiguraţi că realizaţi un Due Diligence adecvat cu privire la partenerii contractuali pe care îi aveţi.

Regulamentul UE 269/2014 privind măsurile restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei („Regulamentul 269/2014”) reglementează obligaţia operatorilor economici la nivelul Uniunii Europene de a îngheţa toate fondurile şi resursele economice care aparţin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de orice entitate desemnată sau de entităţi asociate celor desemnate, respectiv interdicţia de a pune la dispoziţie, direct sau indirect, a oricăror fonduri sau resurse economice către sau în beneficiul entităţilor desemnate sau entităţilor asociate celor desemnate. Prin entităţi desemnate înţelegem persoanele fizice, juridice sau organismele care sunt supuse unor sancţiuni internaţionale. Anexa nr. 1 la Regulamentul 269/2014 cuprinde lista cu persoanele desemnate în raport cu acţiunile care subminează şi ameninţă integritatea teritorială a Ucrainei.

Din analiza interpretărilor oferite de Comisia Europeană rezultă că operatorii economici trebuie să realizeze un Due Diligence adecvat activităţii acestora şi riscurilor la care sunt supuşi.

Standardul Due Diligence trebuie să urmărească următoarele criterii:

  1. screening-ul beneficiarilor de fonduri şi resurse economice pe listele de sancţiuni – poate fi util instrumentul sanctionsmap.eu, având în vedere că este un instrument dezvoltat de Comisia Europeană sau se poate proceda la analiza listei din Anexa nr. 1 la Regulamentul 269/2014. Persoanele desemnate se află în cadrul coloanei nume din Anexa nr. 1, dar sunt vizate şi entităţile asociate celor desemnate. Aceste entităţi asociate se pot regăsi în cadrul coloanelor informaţii de identificare sau motive din Anexa 1 mai sus numită;
  2. investigările media – Comisia Europeană foloseşte terminologia de adverse media investigations pentru analizele făcute pe internet şi pe website-urile de ştiri; astfel, pentru a îndeplini standardul de due diligence în materia sancţiunilor internaţionale, operatorii economici trebuie să caute informaţii despre potenţialul cocontractant şi pe internet, cât şi în presă. Recomandam că în cazul găsirii unor informaţiile generale de tipul societatea X este controlată de un oligarh rus, eventual şi numele acestuia, societatea să depună diligenţe suplimentare pentru a afla identitatea persoanei respective şi apoi a determina dacă acea persoana (aflată pe lista de sancţiuni) controlează sau nu entitatea cu care se doreşte desfăşurărea de afaceri;
  3. analiza criteriului de control privind participaţia persoanei desemnate în societate – în materia sancţiunilor internaţionale, o societate este considerată a fi controlată de altă societate/ persoană desemnată dacă este deţinută mai mult de 50% de aceasta din urmă. Comisia Europeana a clarificat că acest prag de 50% trebuie urmărit şi în mod cumulat; astfel, spre exemplu, o persoană desemnată are 30%, iar altă persoană are 21%, societatea trebuie să fie considerată ca fiind controlată de persoane desemnate întrucât participaţiile agregate duc la procentul de 51%.

Pe lângă criteriul prezentat anterior,

 » Mai multe informații aici…