În contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat în ultimul an cu o presupusă tentativă de lovitură de stat, alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, notificări fictive de recrutare, manifestaţii în masă. Chișinăul declară că a avut din toate în anul care s-a scurs, conform unei analize Reuters.
„Am avut o explozie de ameninţări la adresa securităţii începând din 24 februarie anul trecut”, a declarat ministrul de interne Ana Revenco, făcând o trecere în revistă a crizelor care, potrivit ei, au afectat ţara şi guvernul prooccidental de la Chişinău de la invazia Rusiei în Ucraina.
Republica Moldova, această mică ţară europeană care a fost în trecut o republică sovietică, pare „un creuzet geopolitic special”, notează Agerpres.
În Republica Moldova se află Transnistria – o fâşie de pământ de-a lungul frontierei sale de est cu Ucraina, controlată de separatişti proruşi, unde staţionează o garnizoană de trupe ruse.
Tot pe teritoriul Republica Moldova se află şi regiunea semiautonomă Găgăuzia, de asemenea cu o populaţie majoritar prorusă.
Responsabilii moldoveni creionează imaginea unei naţiuni aflată sub constanta constrângere a unei campanii de dezinformare şi de propagandă orchestrată de Moscova care, potrivit lor, este concepută pentru a destabiliza şi submina guvernul preşedintei Maia Sandu, aleasă în 2020 cu promisiunea de a cere aderarea la Uniunea Europeană.
Este un „război informaţional”, a declarat Revenco, adăugând că „aceasta pune o presiune foarte mare asupra rezilienţei psihologice a populaţiei”.
Guvernul moldovean nu a prezentat dovezi în sprijinul acuzaţiilor sale privind campania ostilă a Moscovei, mai scrie Reuters, care adaugă nu a fost în măsură să verifice independent veridicitatea modului în care sunt prezentate evenimentele.
Kremlinul, care a respins în mai multe rânduri acuzaţiile Chişinăului că ar orchestra tulburări, nu a răspuns unei cereri de comentariu pentru acest material.
„Liderii de la Chişinău se concentrează întotdeauna asupra a tot ceea ce este antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luna trecută. „Ei alunecă într-o isterie antirusească”, a mai afirmat acesta.
Totuşi, Moscova a fost deranjată de ideea că Republica Moldova – o ţară cu 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, membră a NATO – s-ar putea alătura UE.
Citește și: „A murit în brațele mele”. Cum se pregătesc moldovenii de peste Nistru, înconjurați de forțele proruse, să își apere din nou pământul
Peste 400 de alerte false cu bombă
Pretinsul complot cu privire la o lovitură de stat a fost făcut public luna trecută de autorităţile moldovene, care au declarat că planul prevedea ca agitatori intraţi în Republica Moldova din Rusia şi din alte ţări din regiune să încerce să provoace confruntări violente.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova. Foto: Profimedia Images
Autorităţile au expulzat doi presupuşi agenţi neindentificaţi săptămâna trecută în legătură cu tulburările, dar nu au furnizat detalii despre amploarea planului şi nici despre un eventual succes al acestuia.
Un responsabil în Ministerul Apărării de la Chişinău,