Polemică în Libertatea: „Termenul «țigan» nu poate fi peiorativ într-un moment și salvator într-un alt moment”

  • Ziarul încurajează punctele de vedere diferite și consideră că dezbaterea argumentată este parte a existenței libere a unei publicații.

În interviul recent publicat de scriitorul Vasile Ernu cu sociologul Gelu Duminică despre numărul romilor declarați în recensământ, am constatat că au fost strecurate o serie de informații eronate de către sociolog. Pentru buna informare a cititorilor consider că anumite rectificări, contextualizare și utilizare a datelor oficiale ar contribui la o perspectivă mai realistă.

Tema abordată de cei doi e legată de motivele pentru care o bună parte dintre romi nu și-au declarat public identitatea etnică și dacă nu cumva excluderea termenului de „țigan” din chestionarul folosit la recensământ ar fi cauza acestui fenomen.

În istoria (scurtă) a recensămintelor postdecembriste, minoritățile au fost recenzate folosind etnonimul oficial (persoană romă) și – pentru a nu rata persoane care sunt din aceeași minoritate, dar din diverse motive se identifică cu alt etnonim – a fost produsă și atașată o listă de subcategorii categoriei oficiale. 

Astfel, în cazul romilor, la recensământul din 2011 au existat următoarele subcategorii: „rom, băieș, boldean, caștal, căldărar, cărămidar, cocalar, gabor, geambaș, lăieș, lăutar, pletos, rudar, spoitor, țigan, țigan de mătase, ursar, vătraș, zavragiu”. 

Recomandări

CORESPONDENȚĂ DIN HERSON. Viața unui chirurg de pe frontul ucrainean: „Fiecare soldat avea câte 10-15 răni. E dificil să alegi: abdomen, mână sau cap?”

Extras din „Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la Recensământul Populației și Locuințelor 2011”

Platforma Civică Aresel pe care o coordonez a formulat public o serie de obiecții privind exonimele atribuite romilor, termeni în genere peiorativi („țigan”, „țigan de mătase”, „pletos”, „cocalar” sau „caștal”). Chiar dacă unii termeni au fost asimilați de romi în autoidentificarea lor cu neromii (țigan fiind cel mai întâlnit), am considerat că în documentele oficiale ale statului român nu pot exista astfel de apelative defăimătoare. 

Acceptarea tacită a deciziei Guvernului de a-i denumi pe romi

În acest context, am organizat o serie de consultări cu societatea civilă romă pentru a calibra împreună abordarea. În urma discuțiilor au apărut două perspective diametral opuse, respectiv abordarea principială (comunicarea cu instituțiile publice responsabile și semnalarea problemelor denominațiilor acordate romilor de către statul român) sau acceptare tacită a modului în care Guvernul român a înțeles să îi mai numească oficial pe romi (cu speranța unui presupus număr mai mare de romi autodeclarați la recensământ). 

Recomandări

Tortura din prizonieratul rus: 39 de femei-soldat ucrainene, închise într-o cameră cu 6 paturi. „Ne puneau să mergem dezbrăcate prin fața lor”

Atunci, am constatat cu dezamăgire că varianta preferată de cei mai mulți activiști „romi” a fost cea a acceptării tacite. Una dintre aceste persoane, cu părere e rău, a fost și sociologul Gelu Duminică. 

Sociologul Gelu Duminică | Inquam Photos / Octav Ganea

Astfel, Platforma Civică Aresel și-a asumat singură un demers de corectare a modului în care romii (și subgrupurile de romi) urmau să fie numiți în documente oficiale.

 » Mai multe informații aici…