Fac parte din ultima generație care a scris cu litere chirilice – literele care rămân pentru mine cele mai intime chiar dacă le știu și pe cele latine de mic. În ultimii ani de școală scriam în semn de protest față de sistem în „moldovenească cu caractere latine” – adică română. Trecerea nu a fost complicată.
„Limbă! Alfabet!” era probabil cea mai faimoasă lozincă a anilor 88-89 la noi. O scandam săptămânal la mitinguri cu orele. După care s-a trecut și s-a normalizat. Dar nu foarte tare. Mereu a rămas un spațiu de manevră legat de „limba de stat” care se politiza. Eu mereu am trecut-o la „rezolvate” în 89.
Istoria este însă puțin mai complicată căci limba cere statut social, politic – prestigiu. Limba cere infrastructură lingvistică. Aici e mereu mult de lucru: apune rusa – vine engleza și tot așa.
Joi, Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea: Limba română devine limba oficială în Republica Moldova. Decizia era absolut necesară.
Care e chestiunea cu limba moldovenească
Ar trebui puțin explicat ce e această „limbă moldovenească”. E foarte important de înțeles cum s-a construit această poveste. Ea este un construct ideologic și politic cu un praxis bine gândit care avea ca scop să producă un construct social identitar de diferențiere între cetățenii de aceeași etnie dar care se aflau pe teritorii statale diferite. Adică între românii din Basarabia din epoca sovietică – fostă gubernie rusească, fostă parte a României Mari – și cetățenii din România.
Recomandări
EXCLUSIV. Președintele ASF a primit, în 2022, 15 salarii de câte 12.500 de euro. Unul a fost bonus de ”performanță excelentă”, pentru anul în care City a intrat în insolvență și ASF a știut că Euroins avea probleme de solvabilitate, dar a lăsat-o în pace
Practic sovieticii au încercat – și au reușit parțial – să construiască un soi de „identitate artificială” etnică – moldovenismul. Și asta pe baza unei narațiuni istorice, culturale dar mai ales lingvistice. Limba era elementul cheie: era nevoie de o demonstrație a „diferenței”. Cel mai ușor să arăți diferența? Schimbi grafia – treci pe grafia chirilică de la cea latină. În câteva generații acest construct „material” și propagandistic are efecte. Chiar dacă el nu poate substitui o realitate. Întreagă această istorie artificială identitară o povestesc în cartea „Sălbaticii copii dingo”.
În acest context trebuie să ținem cont și de faptul că Basarabia ca regiune istorică – Republica Moldova actuală – a fost ruptă teritorial și a devenit parte a Imperiului Țarist din 1812. Nu exista încă statul România și în tot procesul de construcție social-politică a României moderne Basarabia a lipsit. Ea devine parte a României moderne o perioadă foarte scurtă de timp -1918-1940: un aproximativ 22 de ani. O perioadă destul de scurtă ceea ce nu permite construirea unor infrastructuri comune, a unor rețele și memorii sociale comune de lungă durată.
Sunt în jur de 200 de ani în care generații și generații de basarabeni sunt legate structural,