Volumul tranzacţiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale (exclusiv cele industriale şi de depozite tradiţionale) a scăzut cu mai putin de 10% faţă de nivelul din 2022, de 450 de milioane de euro, şi continuă să se situeze considerabil peste nivelul de dinaintea pandemiei, potrivit estimărilor Colliers.
Începutul anului 2024 şi ultimele luni din 2023 au contribuit semnificativ la rezultatul pozitiv, după ce trimestrele doi şi trei de anul trecut fuseseră marcate de o activitate redusă.
Performanţa este foarte bună, având în vedere provocările din anumite zone ale pieţei imobiliare comerciale, pe fondul costurilor de construcţie mai mari decât în urmă cu câţiva ani, este de părere Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România, care se aşteaptă, totodată, la un 2024 cu rezultate bune, având în vedere atât interesul investitorilor, cât şi volumul actual de tranzacţii în lucru.
„Este îmbucurător să vedem entuziasmul investitorilor în privinţa potenţialului pe termen lung al României. În prezent, ţara şi sectorul imobiliar se confruntă cu multe provocări. De la costurile de construcţie mult mai mari decât în urmă cu câţiva ani, la incertitudinile legate de economie sau de situaţia geopolitică globală, la ratele ridicate ale dobânzilor şi la incertitudinile care însoţesc de obicei un an electoral. Chiar şi în acest context, anul trecut s-au vândut terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale în valoare de puţin peste 400 de milioane de euro, un nivel mulţumitor dacă ne gândim că înainte de pandemie vorbeam de 300-400 milioane de euro pe an”, explică Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.
Estimările Colliers includ doar tranzacţiile pentru proiecte imobiliare comerciale, cu excepţia proiectelor industriale şi din domeniul energiei.
Aproximativ 70% din terenurile comercializate anul trecut provin din Bucureşti şi împrejurimi, unde jumătate din suprafată a fost reprezentat terenuri cu destinaţie rezidenţială, un sfert pentru retail, iar restul pentru diverse tipuri de investitori (dezvoltatori de birouri, instituţii din sectorul educaţional, medical) sau pur şi simplu cumpărători speculativi.
În restul ţării, rezidenţialul a reprezentat, de asemenea, aproximativ jumătate din volume, retailul reprezentând cea mai mare parte a diferenţei până la 100%. Tranzacţiile cu terenuri pentru retail au fost în scădere faţă de anii anteriori.
Cei mai activi cumpărători au fost One United, Speedwell şi Kaufland, dar, ca o noutate faţă de anii precedenţi, un alt cumpărător destul de activ a fost statul român, prin diferite entităţi, care a securizat anumite platforme strategice din marile oraşe precum Braşov, Sibiu, Iaşi.
„Oferta de terenuri a crescut în 2023, în condiţiile în care anumiţi proprietari au simţit o oarecare presiune pentru a vinde sau se tem de perspectivele de viitor. Acest lucru, coroborat cu faptul că ratele de dobândă au fost mult mai ridicate iar economia a încetinit, a determinat o uşoară scădere a preţului mediu al terenurilor faţă de anii trecuţi. Declinul nu a fost unul substanţial şi l-am estima ca fiind de-o singură cifră. Cu toate acestea, nu toţi vânzătorii au simţit această presiune,