Datele macro arată că 2023 nu a fost un an spectaculos, dar nici rău din punct de vedere economic. Totuşi a fost un an cu proteste, începând cu greva profesorilor, prima din ultimii aproape 20 de ani.
♦ Din vremea preşedinţiei lui Emil Constantinescu, acum peste 20 de ani, populaţia nu a mai atins un grad de nervozitate atât de mare ca în lunile din urmă ♦ Economia, salariile nu mai au creşteri spectaculoase. Dar nici nu se îndreapta spre ruină ♦ În anii ’90 ai secolului trecut, restructurarea economiei, privatizările au provocat multe drame, deci şi proteste ♦ Azi economia creşte, avansul salariilor este peste inflaţie şi, totuşi, nemulţumiri sunt la tot pasul.
Datele macro arată că 2023 nu a fost un an spectaculos, dar nici rău din punct de vedere economic. Totuşi a fost un an cu proteste, începând cu greva profesorilor, prima din ultimii aproape 20 de ani. Greva profesorilor a fost urmată de mai multe proteste sau ameninţări de proteste din partea bugetarilor, inclusiv poliţişti, ceferişti sau medici.
De o săptămână, transportatorii şi fermierii ameninţă să blocheze marile oraşe din ţară, în încercarea de a obţine mai multe subvenţii şi reduceri de preţuri la RCA. Deşi peste un sfert din banii primiţi de România de la UE sunt distribuiţi ca subvenţii agricole – 22 mld. euro între 2007 – 2020 şi încă 14 mld. euro prevăzute pentru 2021 – 2027. La care se adaugă fondurile naţionale. Tractoarele moderne care blochează azi şoselele şi vămile sunt cumpărate, în majoritate, din aceşti bani.
Cum se explică, însă, temperatura atât de crescută în societatea românească şi în zona publică şi în cea privată?
„Acum vorbim de un protest care vine din zona privată. În condiţiile acestea, cei din mediul privat poate văd: la noi unde sunt facilităţile sau cât mai luăm de aici şi dăm într-o zona publică? Una dintre revendicări este chiar reducerea numărului de angajaţi din sistemul public. Oamenii realizează că din taxele şi impozitele luate din privat se acoperă o administraţie care nu se eficientizează. Inechitatea este percepută în sistemul privat”, spune sociologul Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, vorbind de protestul transportatorilor şi al fermierilor.
Cu toate acestea, nemulţumiri sunt şi în sistemul public. Medicii de familie şi angajaţii din policlinicile bucureştene anunţă că au intrat în grevă de luni. Înaintea lor, angajaţii din casele de asigurări de sănătate din toată ţara au ameninţat că blochează plăţile. De unde vin nemulţumirile?
„Nicio nemulţumire nu are o singură cauză. Aici este vorba de cauze multiple. La oameni se adună nemulţumiri. O altă chestiune ţine de echitate, de date comparative. În educaţie s-au acceptat nişte revendicări. Medicii consideră poate că ar trebui mărite mai mult şi salariile în sănătate”, mai spune Marian Preda.
Cu toate acestea, se ridică o întrebare: cât este nemulţumire în formă pură şi cât este speculaţie a unui moment propice pentru a cere de la guvern creşteri de venituri sau subvenţii?