Povestea româncei care a lucrat ca angajat doar trei ore din viaţă. A durat mai mult negocierea contractului, fiindcă a văzut că nu poate să lucreze pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere

Povestea româncei care a lucrat ca angajat doar trei ore din viaţă. A durat mai mult negocierea contractului, fiindcă a văzut că nu poate să lucreze pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere

Expresia nimic nu este întâmplător pare să i se potrivească Ruxandrei Şerban, care locuieşte în aceeaşi clădire unde s-a filmat o parte din serialul Emily in Paris. La fel cum clădirea atrage zilnic turişti din întreaga lume datorită popularităţii serialului, aşa şi-a propus şi ea să dezvolte elemente ale culturii româneşti prin intermediul filmelor. Aşa reuşeşte să îmbine şi viaţa de actriţă, care a atras-o dintotdeauna, cu rolul de antreprenor, cât şi viaţa din Paris cu cea din fratele lui mai mic.

„Fac ceea ce îmi place. Dacă aş face doar business, mi-ar lipsi partea artistică. La fel, dacă aş face doar artă, mi-ar lipsi partea de business, de antreprenoriat. Mi-a luat ceva timp să înţeleg şi, mai ales să accept,  că sunt aşa. Având în vedere că fac ambele lucruri cu pasiune, îmi fac timp şi, mai ales, îmi face plăcere să aloc timp ambelor activităţi. Sunt obligată, însă, să fiu foarte eficientă, să prioritizez foarte bine proiectele cărora le acord atenţie. Timpul este limitat pentru toţi”, descrie antreprenoarea Ruxandra Şerban felul în care îşi structurează timpul între cele două activităţi principale (businessul şi actoria), cât şi între cele două case ale sale. O personalitate luminoasă şi deschisă, nu ezită să te invite la discuţii în franceză,  dacă simţi nevoia să exersezi limba, sau chiar şi la cafea dacă îţi faci timp să ajungi în Oraşul Luminilor.

Originară din Bucureşti, Ruxandra Şerban se autodescrie drept „antreprenoare dintotdeauna”. În 2004, a creat în România Erka Synergy Communication, o agenţie de publicitate, iar în prezent dezvoltă în Paris Vent d’est, prin care şi-a propus să îmbine businessul cu creativitatea, mai ales prin promovarea brandurilor prin film. Cum a ajuns aici?

Iniţial a studiat Ştiinţele Economice, la ASE – fiindcă „nu erau de acord părinţii cu actoria, medicina nu mi se potrivea, Politehnica nu o voiam deloc, atunci a rămas ASE-ul, a fost o decizie raţională, care să împace pe toată lumea”. A făcut aici anul I – „Şi sunt mândră că am intrat pe locul 20 din 35, a fost una dintre cele mai mari reuşite din viaţa mea”  – iar după acesta a dat un examen la Institutul Cultural Francez şi a plecat la Strasbourg. „Aici am făcut o greşeală, iarăşi, din neştiinţă – nu aveai acces la atât de multe informaţii. În loc să mă duc acolo din anul II, am luat-o de la început cu anul I.”

Îşi aminteşte că la început i-a fost foarte greu să se adapteze din cauza limbii, între limba franceză vorbită în România şi franceza vorbită acolo era o mare diferenţă – „eu înţelegeam ce vorbesc, dar nimeni nu prea înţelegea ce spuneam, eu nu înţelegeam ce mi se spunea”, povesteşte amuzată. Apoi, aveam impresia despre noi că suntem foarte inteligenţi, dar am primit o palmă atunci când am văzut că şi acolo sunt oameni foarte deştepţi, care se descurcă foarte bine, iar la unele materii sunt mult mai avansaţi ca noi – la matematică erau mai în urmă,

 » Mai multe informații aici…